Bătaie cu bulgări de zăpadă

Bucuriile iernii

A venit iarna. Gerul cumplit şi-a făcut simţită prezenţa, iar cerul îşi cerne norii de zăpadă. Ninge cu fulgi mari şi pufoşi ca florile de iasomie. Totul în jur, cât vezi cu ochii, este alb. Crengile copacilor sunt încărcate de podoaba albă şi moale, iar satul pare adormit sub troienele de zăpadă. Iarna a pus stăpânire pe sat, până la marginea zării. Ea este cea mai dragă prietenă a copiilor. A doua zi, îi vezi pe cei mici pe uliţele satului umblând cu săniile spre derdeluşul din apropiere. Ninsoarea se aşterne pe căciulile şi hainele lor. Acolo, unul după altul, îmbrâncindu-se şi chiuind de bucurie, se dau cu sania, urcă iar derdeluşul şi air coboară vijelios, într-un ritm continuu, până noaptea târziu. Seara, cu destul regret în suflet, se întorc fericiţi la casele lor, chiuind şi grăbind pasul pe covorul imaculat de zăpadă. Acasă, atraşi de fulgii care se izbesc în geam, privesc pe fereastră cum ninsoarea continuă să cadă peste sat şi se gândesc cu regret că întunericul le-a întrerupt joaca.

Florentina OLARU
clasa a VI-a B

Puii de piţigoi

Sub o ramură golaşă
Stau doi pui de piţigoi
Vine iarna nemiloasă
Fugărind turme de oi.

Frunze-n deal şi jos se duc
Vântul aprig, nemilos,
Fluieră pe la răscruce
Alungând tot ce-i frumos.

- Frate, zise cel mai mare
Celui mai mic, zgribulit,
Asta-i iarna ceea care
A sosit pe nepoftit.

Unde-i vara cea frumoasă
Cu soare şi codru des,
Unde-aveam cu toţii casă
În pădure şi pe şes?

Puii stau pitiţi, se uită
Cloncănind din ciocuri mici
Neaua-i falnică oglindă
Iar ei sunt ca doi arici.

Se gândesc unde-or să zboare
Culcuş cald ca să găsească
Pân' s-a-ntoarce acel soare
Ca plăcut să-i încălzească.

Marinel URSACHE

clasa a VI-a A