horă...
Adjectivul
Sunt adjectivul, cuvântul ce are
Mărime şi formă,
Gust şi culoare
Sunt ghiocelul de argint
Pe câmpul împrimăvărat
Laleaua roşie mai sunt
Şi-ntinsul verde pe pământ
Sunt norul alb şi trecător
Şi soarele strălucitor
Rotundul măr, gustos, din pom
Cules de înţeleptul om;
Am strai ales, de sărbători,
Pe unde trec eu semăn flori,
Chiar substantivul, frate-meu,
Mă cheamă să-l ajut mereu
Şi nu lipsesc din adunare
Ca să împart la fiecare
O însuşire, două, trei...
Sunt bun şi darnic, dragii mei!
Isteţ, dorit şi inventiv
Eu sunt frumosul Adjectiv!
Laura Elena CIMPOIEŞU
clasa a VI-a B
clasa a VI-a B
Bondărel
După o floare de lalea, îmbujorată de roua dimineţii, în adierea gingaşă a vântului de primăvară, mângâiat de razele calde ale soarelui, se odihneşte un bondărel cu aripioare aurii de atâta ceară împrumutată de la albinuţe. Bondărelul nostru, cu ochişorii negri ca tăciunele, cu aripioarele aurii, are două sfere mici maronii în vârful antenelor. Avea obiceiul de a dormi până târziu, la amiază, şi sforăia aşa de tare, încât şi pisicuţa tolănită la umbra unui tufiş din apropiere nu se putea odihni. Pe la amiază, când i se împlini somnul, bondărelul şi-a deschis larg aripioarele şi a plecat să caute de mâncare. În grădina bunicuţei mele s-a întâlnit cu albinuţa Lala, care l-a invitat la un păhărel cu miere, dar, la intrarea în stup, a fost oprit de paznici şi ameninţat cu pânza de păianjen dacă încearcă să le mai treacă pragul. Supărat, bondărel a plecat şi s-a jurat că altădată se va trezi mai de dimineaţă, poate cu mai mult noroc!
Mihaela GÎRBAN
clasa a VII-a B
clasa a VII-a B
Toamna
Păsările pleacă departe, departe
precum gândurile noastre în nopţile
lungi şi reci.
Gâzele se ascund în unghere
cum numai noi ştim să ne ferim
de răceala prietenilor.
Frunzele cad de pe crengile îngheţate
precum cad firele de nisip în clepsidra
timpului.
Furnica a terminat de adunat în cămară
toate cele de trebuinţă
fiindcă n-a atins-o criza financiară.
Daniel Gabriel DOROFTEI
clasa a V-a A
clasa a V-a A
Frumuseţe
Ce frumoasă eşti tu, iarnă,
Cu zăpadă şi copii,
Săniuţe, jucării
Şi cu veselie!
Gerul, frigul, bucuria
Tu pe toate le aduci,
Iar tristeţea o alungi
Ca întotdeauna.
Nu există anotimp
Mai frumos ca tine
Şi aştept încă un an
Să vii iar la mine.
Elena Bianca AGAPE
clasa a V-a A
clasa a V-a A