la Muzeul "Mihai Eminescu"

De la Casa Memorială "George Topârceanu", ne-am îndreptat spre Parcul de Cultură Copou, vechi de peste două veacuri, cu arbori seculari, loc îndrăgit de Eminescu, în care trecerea sa pe aici e evocată încă de arborele preferat, teiul, devenit laitmotiv al poeziei sale. N-am scăpat prilejul şi noi de a ne fotografia lângă Teiul Sfânt şi lângă bustul poetului. În incinta muzeului, am văzut colecţia de carte, care cuprinde ediţii ale creaţiei eminesciene de la prima (1884) până la cele mai recente, studii monografice privind viaţa poetului, exegeze critice şi traduceri în limbi străine. Printre piesele importante din această colecţie am întâlnit ediţia de poezii scoasă sub îngrijirea lui Titu Maiorescu (Mihai Eminescu - Poesii, Editura Socec, Bucureşti, 1884), ediţii de poezii traduse în limbile engleză, germană, franceză ş.a. Din colecţia de fotografii, am văzut piese originale şi fotocopii ale tuturor fotografiilor legate de viaţa şi activitatea poetului. Colecţia de artă cuprinde pictură, grafică şi sculptură cu referire la Eminescu şi creaţia sa. Ni s-a spus că de Iaşi este legată afirmarea personalităţii sale artistice în adevăratele ei dimensiuni creatoare, începând cu publicarea în revista "Convorbiri literare" a poemului Venere şi madonă. Prin Iaşi, mai exact la Societatea "Junimea", Eminescu a aderat şi s-a înscris definitiv în noua direcţie a culturii române. Aşa am aflat că Iaşii, revista şi societatea culturală mai sus menţionate, aveau să-l impună, de fapt, şi conştiinţei publice româneşti.